Peninsula Balcanică se află din nou pe un butoi cu pulbere, din cauza unor decizii luate de autoritățile din Kosovo, privind libera circulație a minorităților.
Mai multe puncte de trecere a frontierei în nordul instabil al țării, după ce sârbii locali au blocat mai multe drumuri și au tras înspre poliție, într-un protest față de un ordin ce prevede ca plăcuțele de înmatriculare sârbe să fie schimbate cu cele kosovare în termen de două luni.
Misiunea NATO, pregătită să intervină
Misiunea NATO în Kosovo (KFOR) s-a declarat „pregătită să intervină dacă stabilitatea este ameninţată” în nordul Kosovo, unde au fost observate tensiuni în ultimele ore.
„Misiunea noastră este în întregime axată pe punerea în aplicare zilnic a mandatului său din partea ONU pentru a asigura un mediu sigur şi în siguranţă, precum şi libertatea de mişcare pentru toţi locuitorii din Kosovo”, se adaugă în acest document, făcând cunoscută o „situaţie generală tensionată în ce priveşte securitatea” în municipalităţile din nordul ţării.
KFOR este o forță militară de menținere a păcii condusă de NATO, înființată în 1999 odată cu adoptarea Rezoluției 1244 a Consiliului de Securitate al ONU, care a venit ca răspuns la agravarea crizei umanitare.
Focuri de armă trase la granița Kosovo-Serbia
Guvernul kosovar a decis să amâne cu o lună intrarea în vigoare a noilor reguli la frontiera cu Serbia care au provocat tensiuni duminică în nordul ţării, unde au fost ridicate baricade şi trase focuri de armă asupra poliţiei, notează AFP.
Amânarea a fost anunţată într-un comunicat al guvernului la finalul unei întâlniri cu ambasadorul Statelor Unite în Kosovo, Jeffrey Honevier. Noile reguli, care urmau să intre în vigoare luni, prevăd că orice persoană care intră în Kosovo cu o carte de identitate sârbă va trebui să o înlocuiască cu un document temporar pe durata şederii în ţară.
Pe de altă parte, sârbii kosovari ale căror vehicule poartă plăcuţe de înmatriculare emise în Serbia vor trebui să le înlocuiască cu plăcuţele Republicii Kosovo în termen de două luni. Premierul Albin Kurti a precizat la sfârşitul săptămânii că este o măsură de reciprocitate, în măsura în care Serbia – care nu recunoaşte independenţa fostei sale provincii cu o majoritate albaneză proclamată în 2008 – cere acelaşi lucru de la kosovarii care intră pe teritoriul său.
Aceste măsuri au suscitat puternice tensiuni duminică în nordul Kosovo unde trăieşte o minoritate sârbă. Poliţia kosovară a declarat că a fost ţinta unor focuri de armă, fără să se înregistreze răniţi, şi au fost ridicate baricade pe drumurile care duc în Serbia. Cele două puncte de trecere a frontierei au fost închise circulaţiei.
Liderii de la Priştina îi provoacă pe sârbi la un scenariu militar, iar președintele Aleksandar Vučić a spus clar că nu va permite ca evenimentele din 2004 să se repete, a adăugat Aleksandar Botsan-Kharchenko, Ambasadorul Rusiei în Serbia.
„Occidentul raportează în mod deliberat cu superficialitate și nu vrea să dezvăluie esența problemelor care au apărut din vina sa sau, mai ales, din vina Uniunii Europene, care, apropo, pe baza rezoluției Adunării Generale a Națiunilor Unite, ar trebui să îndeplinească rolul de mediator responsabil și onest, dar nu o face”, a declarat Botsan-Kharchenko într-un interviu.
Diplomatul rus a subliniat că statul autoproclamat Kosovo încearcă să-i provoace pe sârbi la un scenariu militar, dar președintele sârb a dat dovadă de reținere și de dorința de a negocia, potrivit b92.net.
„Vučić și-a exprimat punctul de vedere, și-a exprimat dorința de a negocia și de a se întâlni cu reprezentanții din Priștina pentru a rezolva situația. Aceasta este o parte. Cealaltă parte se reflectă în inteligența de care a dat dovadă, subliniind că el, în calitate de lider al Serbiei, nu va permite ca evenimentele din 2004 să se repete. Dacă va fi masacru, Serbia va răspunde în mod adecvat, se va apăra și va câștiga. Dar, în același timp, el s-a arătat a fi un susținător al negocierilor, fără a prefera o soluție militară”, a explicat ambasadorul.
